miercuri, 26 ianuarie 2011

LUI CIPRIAN PORUMBESCU

Ascult cum cade o privire
În liniştea pietrei din noi
Cum adunată-n snopii cruzi
Tace-o vioară peste duzi.

Mi-aştept privirile-napoi
Şi-nchid câmpiile în mâini
Cu orizonturi necuprinse
Cu ciutura fântânii neatinse.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu