TREPTE VIBRATORII Tatălui

Şi dacă-n palmă îţi găsesc spicul,
Prin coaja aspră simt lumina-ţi vie
De grâu din liniştea divină
Ce mi-ai dat un bob în anotimp.

Să nu te caut, ci doar să te adun,
Cum mi-e jertfa de culoare,
Chemându-mă printre ostaşi
În asprele grătare să-ncolţesc.

Ascult în umbra unui gând
Ce-l simt al meu ca o sămânţă,
El m-ar rodi ca jertfă într-o carte,
Întâmpinând lumina ploii aurită.

Înveşmântate-n sol cad slove
Prin trepte binecuvântate
Din neam în neam o grânărie
Aşa dindedemult fiinţaţii fiind.