Întârzieri fără lumină,
Sevă sfântă, duh de grâu,
Mie-mi eşti rudă-apropiată,
Ochiul cum ţi-l simt şi ştiu.
Întârzieri bolborosite,
În zboruri de mirare
Neidentificate în ce am,
Doar sămânţă de culoare.
Întârzieri de nicăieri,
Fără de timp în ceva sfânt,
Uimiri de fire nevăzute,
În pământ neîncăpând.
Întârzieri în noi greoi,
Fantastice reluări în nea,
Linii marcate pe-ascuns:
Parcări de suflet – grânar de stea.
Întârzieri metalice în cer,
Acolo unde crucile-s cărări,
Îmi scriu pomelnicul dat
De nume rânduite spre zări.
Întârzierile, atât de mute sunt...
Mi-am adunat toate forţele şi am adus poeziile la o formă de tandre poeme, după sfatul doamnei prof. univ. dr. Crina Bocşan, preşedinta Asociaţiei “Iulia Haşdeu”-Club UNESCO, unde activez acum. Mulţumesc prietenei mele Marilena Tun pentru că mi-a redat încrederea şi respectul pentru munca elefantastică de după perdea, a poeziilor scrise după o noapte afumată în culoarele ziarului unde lucram la corectură...

sâmbătă, 15 ianuarie 2011
TIMP PARALEL
Din timpul sfinţilor părinţi,
Smerită se înalţă noaptea,
Când noi ne întrebăm cuminţi,
Cu şoapte în delir, ce-i soarta.
Cresc rugăciuni săpând tăceri,
Privind spre ceruri din icoane,
Iubind lumina ce încet de ieri
Ne-mbracă în cartoane.
Încărcată cu viaţă-n sine,
O comunicare în firesc
Leagă crucea dinspre tine
Timpul paralel şi sufletesc.
Mâna ta binecuvintează,
Nici o depărtare nu mi-o ia,
Drum dintr-o tăcere trează
Între două lumi de pe o stea.
Pleci cu dis-de-dimineaţa
Într-o ploaie de metanii mari,
Ca să-mi porţi cu grijă viaţa
Între răsărituri sus fără hotar.
Smerită se înalţă noaptea,
Când noi ne întrebăm cuminţi,
Cu şoapte în delir, ce-i soarta.
Cresc rugăciuni săpând tăceri,
Privind spre ceruri din icoane,
Iubind lumina ce încet de ieri
Ne-mbracă în cartoane.
Încărcată cu viaţă-n sine,
O comunicare în firesc
Leagă crucea dinspre tine
Timpul paralel şi sufletesc.
Mâna ta binecuvintează,
Nici o depărtare nu mi-o ia,
Drum dintr-o tăcere trează
Între două lumi de pe o stea.
Pleci cu dis-de-dimineaţa
Într-o ploaie de metanii mari,
Ca să-mi porţi cu grijă viaţa
Între răsărituri sus fără hotar.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)